CFR Cluj a dat gol in preliminariile din Champions League as we speak… De fapt subiectul postului face referire la stirea despre plecarea lui Minculescu din trupa Iris, mai exact, dupa parerea mea i-as bate la propriu pe toti cei care numesc toate pretentiile artistilor mari de la noi drept „fite”…E adevarat putini sunt mari, dar tocmai din acest motiv trebuie respectati, pentru ca nu degeaba au rezistat pe piata muzicala pana acum. Piata e mult spus, la noi nu se mai cumpara muzica, cd-urile au devenit istorie, acum renumeratiile de la concerte se dau in functie de vizualizarile de pe Youtube…In Romania nu exista traditia Itunes, Amazon sau alte locuri de unde se pot descarca piese sau albume contra unei sume accesibile in €. Asadar concertele raman printre ultimele surse de venit pentru o trupa…si nu e chiar corect…
In fine ceea ce voiam sa scriu legat de pretentii este ca organizatorii de la noi sunt in stare sa le aduca artistilor straini si Luna de pe cer numai sa fie multumiti, iar pentru trupele noastre nu sunt in stare nici sa umple un stadion(cum a fost la Iris)
In loc de concluzie sunt foarte suparata ca negocierile au dat gres cu managerii lui Jennifer Lopez, bine macar ca a venit Lady Gaga, o mai asteptam.
Ganduri de seara ep.1
Astazi incep o serie de articole cu titlul generic ”Ganduri de seara”, randuri ce vor fi scrise la sfarsitul fiecarei zile si vor cuprinde opinii referitoare la diverse aspecte ale vietii, ale lumii in care traim si pe care nu le putem ignora.
Asadar, in timp ce ascultam prelegerile diversilor ”jurnalisti” de la cele cateva televiziuni disponibile in reteaua mea digitala, ma gandeam la ce ne spunea o profesoara la unul din cursurile despre media, si anume ca in Marea Britanie exista doua tipuri de jurnalisti: cei care informeaza si se straduiesc sa transmita cele mai obiective informatii si cealalta categorie care este reprezentata prin oamenii de presa care fac investigatii, dezvaluiri si exercita presiune asupra executivului din Downing Street. Astfel imi permit sa fac o comparatie cu ce se intampla aici, ce fel de jurnalisti avem in Romania, si in ce categorie ii putem incadra?
Personal, ca telespectator prefer sa vad jurnalisti preocupati de informare pentru ca ceilalti sunt departe de a fi obiectivi, iar obiectivitatea este una dintre principalele trasaturi a unui om de presa.
Hello again…
Sunt aici! M-am intors pentru ca cele 140 de caractere de la twitter nu sunt intotdeauna de ajuns pentru a scrie ce am de spus. Si cum nu vreau sa folosesc facebook-ul, ma ajuta wordpress. Garantez pentru originalitatea articolelor si promit sa utilizez ghilimelele atunci cand trebuie…Consider ca acest blog este un exercitiu pentru ce as vrea eu sa fie o lucrare de analiza pentru licenta in domeniul retoricii. Detalii mai tarziu…Pana atunci va sugerez un film de Duminica[chiar daca azi e Luni]- „City Island” cu Andy Garcia, Juliana Margulies[The Good Wife] si Emily Mortimer[The Newsroom]. Este o comedie care expune prin
situatii limita viata unei familii dintr-un mic oras de langa New York. Pe mine m-a ajutat sa o redescopar pe Julianna capabila sa joace si alt fel de femeie[nu numai perfecta].
All the best!
Ετικέτα
Am stat mult sa ma gandesc daca sa scriu sau nu Ετικέτα (leapsa gr.) pe care am primit-o de la my dear @whocoolich si nu pentru ca nu as avea ce sa scriu ci pentru ca nu imi place sa scriu despre trecut, sa astern amintiri mi se pare cel mai in zadar lucru pe care l-as putea face….poate din cauza asta nici nu tin un jurnal de amintiri…In fine am primit aceasta cerinta ,prin urmare trec la a completa tabelul cu raspunsuri 😀
AMINTIRE din 2010: Singura amintire din anul asta (cum zic unii de rahat,si…nu rahat turcesc) ar fi momentul teribil in care mi-am vazut mama plangand la inmormantarea bunicii mele(mama ei) si asta cam spune tot despre ce imi amintesc eu din anul 2010….RIP Acomi Verginica (my dear grandmother)
ÎNVĂŢĂTURĂ din 2010: Ce am retinut eu din anul asta e ca intotdeauna trebuie sa ai destula intelepciune incat sa stii cat respect poate celalalt sa iti ofere si sa nu ceri mai mult decat poate el duce…asa ca rabdarea pentru mine a devenit de aur
CACEALMA din 2010 :Tot ce a tinut de examenul de bacalaureat pentru mine a fost o cacealma „ordinara” ; „kamarila” braileana si-a spus cuvantul :))
DORINŢĂ : Sa ne dea Dumnezeu rabdare si putin mai multa minte
BANC din 2010 : desi sunt lipsita de umor o sa scriu unul pe care l-am auzit acum :Ce face un barbat care afla ca mai are 6 luni de trait? Se duce sa stea cu soacra; vor fi cele mai lungi zile din viata lui:)
ZI din 2010 : 16 noiembrie …si punct
PETRECERE din 2010 : Petrecerea de final de liceul „mult iubit” si mai mult nu comentez
CADOU din 2010: Rochita verde oliv de la mama is my favourite
GREŞEALA din 2010: Starea de lene din momente importante m-a facut sa gresesc destul de mult
PORŢIE DE RÂS din 201o: cand vreau sa rad ma uit aici…my father’s favourite
MÂNCARE din 2010 : Limba cu masline :)) made by @whocoolich
PERSOANĂ pe care ai întâlnit-o în 2010 : Oana Pasat
COMPLIMENT din 2010 : Nu vreau sa ma laud dar mi s-a spus ca am ceva din tipologia actritelor italience…e de bine 🙂
ACCESORIU din 2010 : brelocul pe care l-am cumparat dintr-un targ din centrul Constantei (n-am voie sa spun aici:D from security reasons )
VIS (nocturn) din 2010 : Visul in care eram impuscata aproape moarta
CĂLĂTORIE din 2010 : The trip to the creepy old Sighisoara city
CARTE din 2010 : aceeasi carte in fiecare an ramane preferata mea „Va place Brahms ?” Françoise Sagan
ANIMAL din 2010 : singurul animalut pe care il am The Cocutza :))) love her
FILM din 2010: Room in Rome filmul anului 😀
PROSTIOARĂ din 2010 : am spart un pahar de cristal sorry mama 😀
Ετικέτα o dau mai departe la Roxana N.( sper sa accepte )
That’s all folks 🙂
Don’t Let The Sun Go Down On Me (Live)
12 E(minente) „noua sa ne fie bine!”
Daca ar fi scriu despre anii de liceu,despre experientele placute si mai putin placute poate as dezamagii cu opiniile amare si foarte subiective. De aceea ma rezum la a spune ca liceul a fost pentru mine o etapa extrem de importanta pentru ceea ce vreau sa urmeze cu adevarat: o noua viata in cel mai mare oras al tarii.
Voua ,colegele mele drage, va urez tot ce e mai bun si sa aud de fiecare in parte numai lucruri minunate si sa va pastrati optimismul,bunul simt si dorinta de munca, adica tot ceea ce ne -a caracterizat pe noi timp de 4 ani(fara lauda) in Colegiul National” Gh M. Murgoci”. Felicitari tuturor celor care au intrat la facultatea mult dorita ,stiu ca s-a muncit mult pentru admitere, si mai vreau sa felicit in mod special pe Geux si pe Ioana pentru reusita lor de la Academia De Politie!
Va iubesc pe toate !
Cu drag, Sab.
Sabinawho's Blog 